Dienstag, 26. März 2013

Capitolul 12.

La 2 zile m-am trezit din nou cu acea forta linga mine.Era atit de mare ca nu puteam sta pe picioare,trebuia parca sa ma sprijin de pereti.Corpul imi era atras ,atit prin toti porii, toate fibrele si simturile mele catre persoana in care-mi iesise si numele imediat de pe buze. Trebuia sa tin legatura cu aceasta persoana. Numele lui este Vasile Bologan. Am luat legatura si i-am explicat ce se intimpla,si uite asa ...s-a captusit cu mine. Chiar daca nu ne-am cunoscut niciodata pe viu,stiu ca acea forta face sa-mi fie foarte drag. Apoi s-au succedat o multime de intimplari intr-un interval de timp foarte scurt. Aici au intervenit si vise si viziuni. Unul din visele ar fi acesta:" Ma aflam intr-o camera,luminata artificial si deodata am fost ridicata de la sol si rastignita pe cruce.Forta invizibila vroia sa-mi scoata sufletul afara,dar se pare ca nu a reusit pt ca am ridicat mina stinga deasupra capului si i-am spus ca "Dumnezeu este deasupra capului meu !" apoi m-a scanat cu o unda rosie pe orizontala , dupa care m-a prabusit jos cu o forta fantastica , simteam nemultumirea...! Dupa care m-a intins pe o masa ,vroindu-mi trupul,dar nici aici nu a avut succes pt ca am spus asa:"Poate ca trupul i-l vei avea ,dar sufletul ,nu!",apoi l-am vazut intr-un costum,negru,mulat pe corp ca o a doua piele,chiar si pe cap era mascat. Era un barbat bine facut. Si atunci m-a lasat si m-am trezit.Era nemultumit ! Este a doua oara cind m-i se cere sufletul !
Apoi la alte doua zile stind l-a geam,imi aduc aminte de mama, de felul cum o vazusem,deodata m-am trezit vorbind cu ochii la cer,cu Doamne-Doamne:" Doamne , te rog din tot sufletelul meu,numai TU poti s-o aranjezi pe mama, acolo unde crezi Tu ca este mai bine !" Mi-am adus aminte de lucrurile frumoase petrecute impreuna,am iubit-o chiar daca ea nu mi-a spus-o niciodata ! Nu a fost lasata sa mi-o spuna ! .Dupa ce am spus asta la geam,s-a mai eliberat sufletul meu ! La o saptamina imi vine raspunsul de la Doamne-Doamne ! Mi-a aratat asa in vis:" Eram in fata unei porti mari, de culoare gri cu cruci ...negre ,forta din spate ma impingea sa intru,ma forta sa intru si sa deschid portile,dar eu m-am opus cu toata forta acestui lucru. Stiam ce voi vedea si fara sa deschid portile.Stiam ca o voi vedea pe mama...si era dusa de o multime de oameni in negru,asa cum sint si cei din Ku-Klux-Klan,aceeasi costumatie.Era lumina. Nu am stiut ca iadul are si o parte luminoasa, banuiesc ca pentru cei...rascumparati. Mai bine ca Dumnezeu, nu poate face nimeni !

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen