Capitolul 23.

Apoi , scenele din brad au inceput sa se schimbe zilnic, uneori chiar de 2 ori pe zi. Unele figuri imi erau foarte cunoscute,cum ar fi cea a cumatrului meu,care era bolnav de cancer, linga el era Dumnezeu . Atunci mi-a venit o idee. Am luat legatura cu el sa-l intreb daca nu ar vrea sa faca niste sedinte de hipnoza ,avind in vedere starea lui morala...mai proasta ! Desi a fost si operat ,medicii nu-i mai daduse decit....6 luni de trait ! L-am rugat sa incerce ! A luat legatura cu dinsul , a fost foarte mirat ca de la prima sedinta de a doua zi se simtea foarte bine. In plus mi-a spus ca la vazut pe "mosul" asa ii spune el , lui Doamne-Doamne ! Era tare fericit si se simtea extraordinar ! Se simte bine de atunci ,mai ales ca au trecut 2 ani si jmatate de cind medicii i-au spus vestea. Adeseori cind vorbesc cu el ,imi multumeste si mie si lui Dumnezeu si rareori il mai viseaza pe Doamne-Doamne ! Disparuse starea lui de frica care ti-o da boala,acum e mult mai increzator si plin de credinta ! Eu aveam frica de morti , de cite ori vedeam cite un mort , il visam noaptea cum invie ! Nu-mi placea prea mult acest capitol...nu-mi place nici acum, sincer,as vrea sa nu moara nimeni, sa traim asa o vesnicie...